Along the Po, immersed in nature

Plecarea a fost din nou din Piazza Vittorio Veneto, care în plus, față de alte duminici, avea și priveliștea munților, pentru că a fost o zi foarte senină și fără ceață și în astfel de zile munții se văd foarte bine chiar și din inima orașului.

Apoi am mers pe trotuarul de pe malul râului, pe așa-zișii “murazzi del Po”, construiți pe la 1880, acum cu terase și cluburi.

Intrarea principală în parcul Valentino este prin Arcul Monumental al Artileriei.

Parcul, de aproximativ 550.000 mp este numit, așa cum e și Copoul la noi, “plămânul verde” al orașului. Era așa de frumos afară, că am rămas și eu vreo două ore pe iarbă, ba cu un sandviș, ba cu o carte, ba privind pur și simplu prin jur. Și nici nu m-aș fi ridicat să finalizez traseul dacă nu m-ar fi ajuns umbra.

Tot în parc sunt și: Grădina Botanică, …

…castelul Valentino, …

… Società promotrice di Belle Arti, …

…satul și castelul medieval.

La ieșirea din Parcul Valentino este Fântâna Lunilor, cu câte o statuie pentru fiecare lună și pentru fiecare anotimp. Nu vă mai pun să ghiciți care și cum, dar vă zic că începând din mai, lunile erau din ce în ce mai dezbrăcate până prin toamnă.

La final, Torino Esposizioni, un pavilion de expoziții folosit și pentru câteva întreceri din cadrul Olimpiadei din 2006 (de exemplu cea de hochei pe gheață).

În sus pe partea cealaltă a râului se vedeau, pe Monte dei Cappuccini, multe puncte mici deasupra zidului, oameni care admirau priveliștea așa cum o admirasem și eu săptămâna trecută.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: