Aici și acolo (1)

Azi am ajuns în sfârșit cu numărătoarea la 1, deci e ultima zi în Torino. Din acest motiv m-am gândit să fac o comparație între cele două mari ieșiri ale mele, pentru că mai mereu am privit Italia din perspectiva fostei experiențe din Germania. Nu vreau să compar țările ca atare, ci doar experiențele mele. Nu știu dacă interesează pe cineva comparația asta, dar o fac în principal pentru mine.

Locație

Mannheim, Germania. O localitate de care mai nimeni din cunoscuți nu auzise, pentru că e un oraș nu prea mare.

Torino, Italia. Toată lumea a auzit de Torino,  așa-i?

Intenție

În Germania mi-am dorit din tot sufletul să mă duc, și nu neapărat pentru că aveau în Mannheim cine-știe-ce universitate, pentru că nu era (era un fel de postliceală chiar), dar mi-am dorit, recunosc, titulatura asta de “plecată cu bursă în străinătate”. Am luptat pentru plecare, și cu oamenii și cu birocrația.

În Italia nu am vrut să plec. Pur și simplu îmi aranjasem destul de frumos cuibul nostru cât să nu mai vreau să zbor prin alte tărâmuri. Nici din perspectiva muncii nu era necesar, pentru că am cercetat ce era de cercetat în țară, iar un drum la o altă universitate în ultimul an de doctorat nu prea mai are cum să îți deschidă vreun drum (pentru teză mă refer, pentru cercetările ulterioare, poate). În plus, faptul că sănătatea îmi mai juca feste m-a făcut să nu-mi doresc absolut deloc să plec.

Drumul

La Mannheim am fost cu autocarul; în “doar” 45 de ore am fost acolo. M-a scutit de emoțiile avionului (nici nu mai fusesem până atunci cu avionul…ce avion, nici nu ieșisem până atunci din țară), dar experiența a fost foarte neplăcută, prin durată și condiții, mai ales pe drumurile din România. Și cu ocazia asta mi-am pierdut 8 zile din viață pe autocar (că am revenit o dată în țară între timp).

La Torino am venit cu avionul, foarte rapid, mai ales că am venit de la Bacău și nu de la București. Din acest motiv nu m-am simițit deloc departe de casa, parcă aș fi fost pe la Brașov pe undeva…cel puțin la început. Când a început dorul, s-a dus și iluzia distanței mici.

Durata

Germania: 4 luni în care am prins de la ninsoare până la zile de plajă.

Italia: 3 luni cu iarnă și primăvară.

Companie

În Germania am fost de la început până la final cu Ines, colega mea de la facultate. Nu am fost cele mai bune prietene nici până atunci, nici după întoarcere, dar acolo ne-am înțeles bine și faptul că ai pe cineva cu tine contează foarte mult. Eram pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește dusul prin vizite, plimbări și am mers împreună peste tot.

În Italia am plecat singură. Aveam speranța că pe la mijlocul perioadei o să o ajungă o altă colegă de facultate aici. Ea a ajuns, dar, din păcate, nu ne-am întâlnit nici măcat o dată! …asta pentru că ea nu e venită singură și atunci nu am vrut să insist foarte mult. Am întâlnit, în schimb, pe la final în cămin o româncă (Alexandra) și am mers în 2 plimbări împreună…chiar plăcute.

…se pare că m-am întins cam mult, va urma…

5 Responses to “Aici și acolo (1)”

  1. Patricia Says:

    Nu stiu finalul si fara sa vreau sa te influentez…dar eu nu as da Germania pe Italia. Dar as da Romania pentru Germania😀.

  2. Aici și acolo (2) « Jurnal. Simplu jurnal Says:

    […] Deși acum ar trebui să se numească “Acolo și dincolo” pentru că am ajuns în sfârșit acasă:) Continuând… […]


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: