Aici și acolo (2)

Deși acum ar trebui să se numească “Acolo și dincolo” pentru că am ajuns în sfârșit acasă:) Continuând

Limba

În Germania nu înțelegeam absolut nimic, nici la vreun muzeu dacă mă întreba ceva, nici la supermarket, nici pe stradă.

În Italia  înțelegeam, dar nu mă prea puteam expima. Știam și eu un Si, un  No, un Quanto costa. Măcar nu mă vorbea lumea de rău pe față, că puteam să înțeleg🙂

Munca

Din Germania trebuia neapărat să mă întorc cu un rezultat, cu ceva ce poate constitui o lucrare de licență. Doar că nu prea am lucrat mare lucru. Cam așa a fost treaba: vreo 3 săptămâni la început a fost vacanță, apoi o lună și ceva am lipit componente pe plăci, vreo 3-4 săptămâni am încercat să programăm roboțeii care se tot stricau (și nu știam uneori dacă i-am programat noi rău sau sunt defecți), iar la final a fost încă o lună de vacanță.

Cam așa munceam în Germania

În Italia a fost mai lejer, nu trebuia deapărat să mă întorc cu ceva. Asta e și ironia, nu trebuia să fac ceva obligatoriu acolo, dar trebuia neapărat să plec. Cu toate astea, am lucrat mult și productiv zic eu. Sper să văd și rezultatele finale cât mai curând.

Prieteni

Din punctul ăsta de vedere, nici nu se poate face vreo comparație. În Germania Departamentul de Relații Internaționale ne-a făcut  pe toți Erasmușii să socializăm, ne-a adunat de pe unde eram (România, Franța, Spania, Polonia, Statele Unite, Finlanda, Turcia) și ne-a dus împreună ba în cluburi, ba la picnic, ba la Berlin. Și după ce ne-au adunat ei, ne-am adunat și noi singuri. Din punctul ăsta de vedere mi-a plăcut la nebunie experiența de acolo. În plus, ne-am împrietenit și cu venicii din cămin (trebuie să recunosc că nu din prima, ci în ultima lună, pentru că am fost mai sceptice la început la dovezile lor de prietenie).

La Torino m-am apropiat doar puțin de colegii de birou (pentru că ei mergeau la masă în altă parte decât la cantină) și mult mai puțin de vecinii din cămin (asta pentru că ei sunt toți din aceeași țară și sunt deja un cerc format de prieteni).

Distracția

Pe lângă ieșirile cu Erasmușii, în Mannheim am avut norocul să prind Camptionatul European de Fotbal, care s-a potrivit exact cu ultima lună pe care noi am avut-o, practic, de vacanță. Asta însemna că mergeam zilnic în “camera de distracții”, priveam meciul și apoi ne distram cu ce mai găseam pe acolo. Foarte la putere a fost foosball-ul, mai ales că avea reguli proprii căminului: la 6-0 pantalonii jos, la 10-0 se trece pe sub masă. Stăteam în camera aceea zilnic până la 2-3 noaptea, mai ales că “stăpânul cheilor” era vecinul de coridor, Cristino😉

În Torino m-am distrat doar singură, fie că a fost vorba de vizite sau de superba Gran Gala del Ghiaccio, peste tot am fost singură (cu cele două excepții de care vă ziceam când am fost cu vecina româncă).

Acum poate mă înțeleg și cei care spun că Italia e mai colorată și mai vie, de ce spun eu că Germania e mult superioară, mai distractivă și mai caldă. Nu e din punctul de vedere al țărilor, ci al experiențelor pe care le-am avut în fiecare loc.

10 Responses to “Aici și acolo (2)”

  1. Patricia Says:

    Sa stii ca diferenta poate veni si din preocuparile oamenilor. In Germania ai interactionat cu studentii care au numai distractie in cap, dincoace cu doctoranzi care sunt cu cercetarea (geeks :D)

  2. Cor Neliu Says:

    Cor Neliu:
    Eu nu cred ca locuitorii celor doua tari fac diferenta la distractie, ci, mai degraba colegii pe care i-ai avut; pur si simplu ai nimerit in tara unde berea e rege cu o serie mai de gasca, temperamental vorbind (e doar o teorie, o simpla parere, eu nevizitand deocamdata cele 2 tari, ca sa am o experienta).

  3. Alexandra Says:

    Poate doar, ca acolo ai venit intr-un grup organizat, o chestie ce depindea de ERASMUS.
    Dar aici ai venit singura si a fost mai dificil sa legi prietenii si in plus ca nu priveai aceasta experienta ca o aventura ci ca o obligatie, cea ce din start elimia bunadispozitie. Poate.

    • Cristina Says:

      Se poate și asta…cu toate că la plecarea in Italia încercam să mă încurajez amintindu-mi de experiența cu Germania. Deci eu zic ca am fost deschisă către bună dispoziție🙂

  4. irinel Says:

    De asta duceai tu lipsa in Italia…baietii cu pantalonii dati jos?…de fapt nu, ca parca ai pozat si-n Italia din astia.
    Devine un fel de laitmotiv…poze cu baieti cu pantalonii dati jos in fiecare tara vizitata. Ia vezi, in Franta nu ai nicio poza de genul? Pozele cu mine se exclud🙂 (… eu fiind roman, adica)

    • Cristina Says:

      Tre să fie din Franța? sau pot fi doar cu un francez?

      • Inesutza Says:

        HAHHAHA😀
        Daca vede Roman poza care ai postat-o vine dupa tine in .ro.
        Pacat ca nu ai avut ocazia sa mai vii in .de, am mai fi putut sa ne vedem si sa ne mai perindam prin paduri, satucuri, parcuri de distractie … data viitoare

        Daca vrei sa mai vizitezi europa de vest, ai un loc de aciuat in luxemburg (caci tocmai m-am mutat cu Iulian😀 ca sa ma laud si eu)

        Iti urez multa sanatate si Sarbatori Fericite si daca ai timp intre doua cursuri o sa vin la tine in inspectie intr-o pauza.

        Spor la invartit cozonaci si umplut pasti!

      • Cristina Says:

        Pai semestrul ăsta nu am ore…că de-abia ieri am venit.
        Dacă ajung la Luxemburg, te contactez🙂


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: