Filme de Oscar 2013 (3)

Django Unchained (Django dezlănțuit) cu Jamie Foxx, Christoph Waltz, Leonardo DiCaprio, regia Quentin Tarantino.

Ce s-ar putea spune despre un film al lui Tarantino?! Că are o atmosferă aparte? Da…Că e ciudățel? Da… Că e sângeros? Oooo, daaa…

Povestea e despre un tânăr negru care, pe vremea sclaviei, își caută soția vândută unui alt stăpân. Mie mi-a plăcut mult de Leonardo di Caprio (el era săpânul soției), de fapt îmi place de el în toate filmele pe care le-a jucat în ultima vreme, prezența lui devine un fel de garanție că un film e bun, sau mai bine zis că e pe placul meu🙂

Dr. King Schultz: How do you like the bounty hunting business?
Django: Kill white people and get paid for it? What’s not to like?

 

Les Misérables (Mizerabilii) cu Hugh Jackman, Russell Crowe, Anne Hathaway, regia Tom Hooper

Cred că povestea o știm cu toții, cel puțin în vremea copilăriei mele era un desen animat pe acest subiect. Poate vă amintiți și voi.

Filmul e o ecranizare specială a romanului lui Victor Hugo pentru că e făcut musical, toate scenele sunt cântate (poate cu excepția a 10 replici în tot filmul). La început mi s-a părut că n-o să rezist două ore și jumătate de cântece după cântece. Dar m-am obișnuit și chiar mi se părea ciudat când mai era câte o replică vorbită. Am admirat mult actorii pentru că bănuiesc că melodiile au fost înregistrare separat de scenele filmate și mi se pare foarte dificil să te sincronizezi (la playback) și să și joci rolul în același timp. Interesant a fost și să îl vezi pe Russel Crowe într-un rol negativ (inspectorul Javert), deși în ecranizarea aceasta Javert nu e un personaj negativ în adevăratul sens al cuvântului, ajungi să empatizezi cu el oarecum.Un punct forte sunt versurile, care mi se par foarte inspirate.

Per total, mi-a plăcut, chiar e preferatul meu dintre nominalizate.

VALJEAN
No more words. Here’s your price.
Fifteen hundred for your sacrifice.
Come, Cosette, say goodbye
Let us seek out some friendlier sky.
Thank you both for Cosette
It won’t take you too long to forget.

Amour (Iubire) cu Emmanuelle Riva, regia Michael Haneke

Un film dureros, despre boală și neputință. În mare este vorba despre o bătrână (Emmanuelle Riva – nominalizată la premiul de cea mai bună actriță în rol principal) ce are un atac în urma căruia rămâne paralizată, iar soțul este cel care o îngrijește. Un film care ne-a răscolit. Fie ne-am amintit de bunicii care au fost în situația asta, fie ne-am proiectat în timp în situația lor. Am stat ceva vreme să mă gândesc dacă filmul ăsta e despre iubire. Mie mi se pare că e mai mult despre devotament, atașament și simț al recunoștinței. Finalul mi-a amintit un pic de La Țigănci, pentru că nici acolo nu prea am înțeles eu metaforele acelea ale morții. Mi se pare mare lucru că un film franțuzesc a ajuns între cele 9 nominalizate la categoria “Cel mai bun film”. Eu de când urmăresc au fost doar filme americane nominalizate la categoria asta, iar cele străine au categoria lor. Nu poate însemna decât că i-a impresionat foarte mult pe cei din Academie.

Anne: What would you say if no one came to your funeral?
Georges: Nothing, presumably.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: