Oscars live blogging (2017)

– A început cu o reprezentație a lui Justin Timberlake, care a cântat fantastic pentru cât de mult s-a agitat. Nici nu știam că mai e la modă. A, mai târziu am priceput că el a cântat una din melodiile nominalizate, “Can’t stop the feeling” din Trolls
– Sunt nevoită să mă uit la transmisiune pe laptop, cu traducerea făcută instantaneu de o tipă, așa că nu o să prind toate nuanțele și jocurile de cuvinte, care nu se pot traduce așa rapid. Lumea mai râde în sală, iar tipa asta nu spune aproape niciodată ceva amuzant.
– Discursul de deschidere a lui Jimmy Kimmel, drăguțel, călduț, nimic prea ofensiv, poate doar la adresa lui Trump câteva atingeri, dar el și-o cam cere cu fiecare ocazie.
– Actor în rol secundar, favoritul meu e actorul din Lion. Câștigătorul e Mahaershala Ali, din Moonlight. Mă gândeam eu așa că având în vedere nominalizările, pot câștiga actori de culoare la toate cele patru categorii. Sper să nu meargă totuși până acolo ca să își spele păcatele de anul trecut.
– Un moment cu aplauze în picioare, emoționant: intrarea în scenă a uneia dintre femeile de culoare care a lucrat la NASA despre care ne-a povestit filmul Hidden Figures, acum băbuță.
– “How far I’ll go” , din Moana, nominalizată pentru cea mai bună melodie, cântată foarte bine de o tipă foarte tinerică și atât de frumoasă!
– Actriță în rol secundar…..Viola Davis din Fences; se pare că era dată ca învingătoare sigură. A vorbit mult, bocit și vorbit, mă și mir că au lăsat-o să vorbească atât.
– A cântat și Sting o melodie nominalizată. Frumos, doar el și chitara.
– Premiul pentru animație îl ia Zootopia, așa că după jumătate din premii, am ghicit și eu în sfârșit un câștigător. A, ba nu, aplicația de pe pagina Oscarurilor spune că am mai nimerit ceva, premiul pentru animație – scurt metraj, unde am ales la nimereală.
– E un grup de turiști care cred că vor merge la un muzeu și de fapt vor intra în direct în Teatrul Dodby, unde se dau premiile. Trebuia să fie surprinși la maximum, dar probabil au aflat dinainte, că au arătat zero surprindere. A fost fain pentru ei totuși, s-au pozat cu vedetele, s-au pupat cu ei.
– Un montaj în care actorii citesc tweeturi răutăcioase despre ei. Parcă prea răutăcioase, puțin jenați mi se păreau majoritatea.
– Melodiile din La La Land cântate de John Legend.
– Momentul In Memoriam mă bagă de fiecare dată în depresie. Mă gândesc că cei de acolo au făcut ceva ce a atins viața multor oameni, iar noi, cei din alte meserii, nu vom lăsa așa o amprentă.
– Premiul pentru scenariu original : Manchester by the Sea. Scenaristul a mulțumit printre alții lui Casey Affleck, lui Casey Affleck și lui Casey Affleck, ceea ce confirmă cât de tare a fost Casey în film. Sper să câștige premiul pentru cel mai bun actor, deși se pare că șansele lui sunt minime din cauza unui scandal de hărțuire sexuală în care a fost implicat.
– Premiul pentru regie, La La Land. Regizorul are doar 32 de ani!!! Cel mai tânăr câștigător al acestei categorii. În sfârșit un domeniu în care la vârsta asta (coincidența face că asta e și vârsta mea) ești considerat foarte tânăr, copil chiar.
– Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal e dat înaintea celui pentru cea mai bună actriță, parcă era invers în anii trecuți. Oare am ațipit eu între timp? În fine…Hai Casey!!!! Daaa. Chiar mă bucur pentru el. Arată cam neglijent acum cu barbă și par lung (poate pentru vreun nou rol?) și discursul lui a fost cam haotic, probabil chiar nu se aștepta să câștige.
– Se pare că nu am ațipit, urmează premiul pentru cea mai bună actriță. Emma Stone! Deci preferații mei au câștigat la categoria actorilor principali.
– Cred că acum mă pot culca. Fără îndoială premiul pentru cel mai bun film îl va lua La La Land. Bingo!
– Înainte însă, vă spun și cum am stat cu previziunile: am nimerit 9 din cele 25 de premii. Față de cum începusem, e bine.
-Ba nuuuu, așa ceva! Premiul e pentru Moonlight. Ca la concursul acela de Miss în care au anunțat câștigatoarea greșită! Ce jenant!!!

Despre sfaturi

Promisesem să mai scriu, dar mi-am dat seama că timpul nu prea îmi permite. La început, Alexandra nu dormea ziua decât la sân (nu mă refer că Adormea la sân, ci că Dormea doar cât stătea la sân). Acum mai doarme un picuț și singură, dar mai apar diverse lucruri de aranjat și de pus la punct prin casă. Și cât timp e trează prefer să stau cu ea, să vorbim, să cântăm, să dansăm împreună, nu să o ignor. Și-așa mă simt destul de vinovată când trebuie să mai răspund cuiva pe skype și o simt că se uită foarte nervoasă la telefonul care se interpune între noi două.

Cum merge cu parentingul? Pe de o parte merge foarte bine, informațiile pe care le-am primit de la maternitate (despre îngrijire, băiță, mâncare, simptome ce ar trebuie sau nu să ne îngrijoreze) au fost cele mai prețioase. Am uitat tot ce mai citisem prin cărți și împreună cu un pic de instict natural și bun simț lucrurile au mers bine. Am mai primit informații bune și de pe un grup de pe facebook – ParentIS, poate mamele îl cunosc. Doar că aici e cu dus și întors. Citind ce mai discută mămicile de pe grup am senzația că am greșit în trecut și sunt foarte nepregătită pentru viitor.

De exemplu, se discută despre a cumpăra copiilor care încep să meargă anumiți papucei și că e o greșeală monumentală să iei alt tip de papucei. Dacă e bine să bagi în copil orice medicament, chiar și un paracetamol pentru o febră sau panadol pentru durerea de gingii, unii fiind de părere că doar măsurile homeopate sunt bune (bine, nu mă mai bag la subiectul despre vaccinuri că acolo e jale). Că să nu pui copilul în funduleț pentru că atunci când e capabil o să se ridice singur (cum naiba? că nu am bare sau stâlpi prin casă să se ajute). Că nu e bine să faci legumele la steamer pentru că plasticul încălzit e moartea (cică ar degaja niște substanțe toxice). Că unele sfaturi de la pediatru nu sunt bune deloc și că orice sfat trebuie investigat înainte de a fi aplicat.

Nu mă înțelegeți greșit, apreciez informațiile, e o comunitate frumoasă în care poți afla și alte lucruri în afară strict de parenting. Mi se pare totuși că unele persoane sunt prea radicale în sfaturile lor și parcă o grămadă din lucrurile pe care le simțeam eu că sunt bune sunt foarte contestate. Ce să mai zic și de faptul că aproape tot ce ne înconjoară e un pericol . Cum vă ziceam și înainte, nu am timp prea mult, nu pot să mă informez despre fiecare mic aspect și în consecință fac cum mă taie capul și deci fac greșeli. De fapt, cam asta a făcut grupul ăsta, m-a făcut să mă îndoiesc la tot pasul de instictele mele, lucru care nu e neapărat unul rău. Doar că vreau să selectez de acolo ce mi se potrivește, cumva o soluție de mijloc. Nu mă văd o mamă care merge doar pe homeopatie sau pe variante naturiste, nu mă văd o extremistă pentru mâncarea bio, sunt conștientă că, deși îmi doresc, nu o să pot să îmi educ copilul strict în spiritul parentingului necondiționat (fără recompense și pedepse), cu alte cuvinte încerc să nu fiu exagerată în niciun aspect, ci mai degrabă flexibilă. O să vă țin la curent cum/dacă merge 🙂