Magicianul – The Magus

Am citit de două ori cartea, o dată acum mult mult timp și o dată acum recent. N-aș putea spune că m-am dumirit cu ceva acum a doua oară. Poate oi fi eu mai redusă, mai pragmatică sau mai puțin imaginativă, dar finalul nu m-a satisfăcut. M-am simțit ca și cei care s-au uitat la Lost și nu le-a plăcut deloc explicația de final (eu nu fac parte din categorie, dar cu ocazia asta i-am înțeles).

Spre mirarea mea, soțul meu, care a citit cartea cam în același timp cu mine mi-a zis că a înțeles tot, că e mulțumit de final și chiar începea să-mi explice  de ce, cum, în ce fel, ce semnificații a găsit el eek emoticon…asta de la o persoană încă mai pragmatică decât mine. Ok, de aici am înțeles că e vina mea că nu m-am prins și de aia voiam să vă invit să îmi spuneți voi ce ați înțeles din cartea asta. Așa că, spoiler, dacă n-ați citit-o, nu urmăriți comentariile…asta dacă se îndură cineva să mă scoată din ceață.

Așa, și despre film două vorbe: nașpa rău!

Pateuri cu brânză

E un desert/aperitiv banal de făcut.

E nevoie de un pachet de foietaj, ceva pentru umplutură (eu am folosit 3-4 linguri de brânză sărată) și un ou pentru uns.

Se formează cu foietajul formele dorite (lipsită de imaginație cum sunt, am făcut triunghiuri), se umple cu brânză și se lipește bine de tot (se umezesc un pic marginile care trebuie unite pentru ca să nu se dezlipească la cuptor).

Se unge cu ou (nu așa de mult cum am uns eu…de a curs și pe tavă 😦 )

Se pun la cuptorul încins bine (!!!) cam 30 de minute. Au ieșit delicioase, dar atenție…nu mâncați o farfurie întreagă (e tentant, eu așa am făcut), că sunt puțin grase și să nu iasă rău.

Prețul e cam de 4-5lei/cât vedeți voi în farfurie.

My sister’s keeper

Un film sensibil și atâtea întrebări… oare în locul protagoniștilor ai reacționa mai înțelept?

E corect să îți sacrifici un copil ca să îl salvezi pe celălalt? Poți să alegi între binele unuia sau al altuia? Oare căutând să-i faci doar bine copilului poți greși față de el? Poți să își lași copilul grav bolnav să moară dacă el asta îți cere?

Un film sensibil, dar nu neapărat trist. Oricum, țineți șervețelele aproape.

In the English language there are orphans and widows, but there is no word for the parents who loses a child.



Cartofi usturoiați

Pot să spun cu mâna pe inimă că asta este mâncarea cea mai solicitată la mine în casă…nu știu cum de n-am postat-o până acum. Laura m-a convins să o încerc și de atunci e printre preferatele mele.

Ingrediente(pentru 2 persoane):

6 cartofi
6 căței de usturoi
6 linguri de ulei
3 linguri de amidon
1,5 lingurițe sare
1,5 lingurițe piper
1/2 lingurițe pudra de usturoi
1/4 linguriță de boia iute

Preparare:

Cartofii se curăță și se taie felii mai groase. Usturoiul se zdobește și se amestecă cu uleiul într-un vas yena (mare, pentru că urmează să se adauge și cartofii ulterior). Se pune la cuptorul cu microunde timp de 2 minute (până se simte un miros puternic de usturoi). Se transferă 5 linguri din ulei (fără usturoi) într-o tavă de copt și se lasă deoparte. În vasul yena se pun cartofii și se dau acoperiți la cuptorul cu microunde timp de aproximativ 10 minute. Se scot de 2-3 ori pe parcurs și se amestecă prin scuturarea castronului, fără a scoate capacul (atenție, cu mănuși de cuptor spre final).

Se amestecă amidonul, sarea, piperul, pudra de usturoi și boiaua într-un castron. Cartofii scoși de la microunde se amestecă bine cu pudra obținută. Se așează în tava cu ulei într-un singur strat și se dau la cuptorul încins la putere maximă timp de 30-40 de minute (pe la mijlocul perioadei se scot și se întorc fiecare)

Rezultatul e un deliciu. Se pot servi cu friptură, cu salată sau murături. Nu merg așa singuri că sunt destul de picanți și trebuie ceva să-i mai “stingă”.

Prețul e aproximativ 4-5 lei pentru cele 2 porții. Enjoy!

Letters to Juliet vs. Public Enemies

Am hotărât cu soțul meu să facem cu rândul: o dată aleg eu un film, altă dată el. În concluzie, eu am ales cel mai “girly” film pe care l-am găsit, iar el cel mai…”mafiso”. Pentru că n-a fost genul meu, l-am rugat pe el să scrie despre filmul lui, dar nu se lasă deloc ușor convins. Vă ofer un trailer și un citat până mai negociez.

Letters to Juliet mi-a plăcut, e un film de dragoste, amuzant, o poveste frumoasă despre iubirea ce poate traversa decenii. Recomandarea mea este să îl urmăriți, dar să nu vă uitați la trailer dinainte, pentru că veți vedea finalul și ar fi păcat, iar suspansul e un ingredient important al filmului. Și pentru că n-o să vă uitați la trailer o să vă spun în mare despre ce e vorba: Sophie ajunge la Verona și descoperă un grup de persoane care răspund unor scrisori adresate de îndrăgostiți Julietei, căutând sfaturi în dragoste. Sophie descoperă o scrisoare veche de 50 de ani, îi răspunde îndragostitei care a scris-o și, surprinzător, acest lucru o determină pe aceasta, aflată acum la vîrsta senectuții să vină în Italia și să încerce să-și regăsească iubirea vieții. Iar aventura de-abia acum începe.

Citatul care mi-a plăcut din film este răspunsul “Julietei” la scrisoarea îndrăgostitei :

Dear Claire, What and If are two words as non-threatening as words can be. But put them together side-by-side and they have the power to haunt you for the rest of your life: What if? What if? What if? I don’t know how your story ended but if what you felt then was true love, then it’s never too late. If it was true then, why wouldn’t it be true now? You need only the courage to follow your heart. I don’t know what a love like Juliet’s feels like – love to leave loved ones for, love to cross oceans for but I’d like to believe if I ever were to feel it, that I will have the courage to seize it. And, Claire, if you didn’t, I hope one day that you will. All my love, Juliet


Public Enemies

Melvin Purvis (polițistul): What keeps you up nights, Mr. Dillinger?
John Dillinger (mafiotul): Coffee.

Baclava

De fiecare dată când făceam cumpărături la un anumit centru comercial, nu puteam să trec pe lângă standul de prăjituri fără să-mi iau o baclava. Dar dacă tot aveam nuci acasă, de ce să nu-mi fac singură prăjitura asta delicioasă?!

Ingrediente:

1 pachet de foi de plăcintă (al meu a avut 15 foi subțiri)
200 g unt (sau margarină)
250g miez de nucă
1 linguriță de scorțișoară (opțional)
200g zahăr
120g miere
200ml apă

Preparare:

Foile se scot de la congelat și se împart în 3 părți egale (un set de-al meu avea 5 foi). Nucile se macină, se adaugă scorțișoara și se împart în 2 părți egale. Se topește untul. Se pune o foaie pe tava unsă cu puțin ulei, se unge cu unt topit, se pune următoarea foaia, se unge și tot așa pentru primul set de foi. Peste acestea se pune jumătate din cantitatea de nuci.

Se așează în același mod al doilea set de foi (unse cu unt fiecare), se presară a doua jumătate din nucile măcinate. Se adaugă și al treilea set de foi (unse fiecare). Se acoperă ca să nu se usuce să se dă la frigider 30-45 de minute. Se aprinde cuptorul la 180gr celsius. Se scoate tava din frigider, se porționează baclavalele.

Apoi se dă la cuptor aproximativ 25 de minute până se rumenește.

Se face siropul: se amestecă apa cu zahărul și se pune pe foc. După ce fierbe se adaugă mierea și se mai dă un clocot. Se toarnă siropul fierbinte peste baclavaua abia scoasă din cuptor.

Se așteaptă până se răcește (dacă puteți rezista mirosului) și se servesc.

Prețul aproximativ este de 15-17 lei, în loc de 40-45 lei cât ar fi la magazin acestă cantitate 🙂