Filme de Oscar 2014 (2)

Captain Phillips (Căpitanul Phillips) cu Tom Hanks, Barkhad Abdi, regia Paul Greengrass

Filmul e adaptarea unei cărți scrisă după o întâmplare adevărată: capturarea unui vas de transport american de către o bandă de pirați somalezi. Povestea e foarte intensă și dinamică, te ține prins până la sfârșit. O singură chestie nu mi-a plăcut, soldații din trupa americană trimisă pentru a-l salva pe căpitan dă uneori niște indicii (pe care le auzeau și înțelegeau și pirații) care îi cam dădea de gol în planurile lor. Pirații nu le-au băgat în seamă și ca urmare (Spoiler!) au cam picat în plasele întinse de americani. Nu știu dacă și în realitate s-a întâmplat la fel, dar eu dacă aș fi fost pirat aș fi luat alte măsuri 🙂

UKMTO Officer: Maersk Alabama, you should alert your crew, get your fire hoses ready. Chances are they’re just fishermen.
Captain Richard Phillips: They’re not here to fish.

Captain-Phillips-Review-1-560x315

Dallas Buyers Club (Dallas Buyers Club) cu Matthew McConaughey, Jared Leto, Jennifer Garner, regia Jean-Marc Vallée

E un film din acela în care actorul care joacă personajul princial e atât de transformat fizic (în cazul ăsta slab și urât) încât are mari șanse la un Oscar. E vorba de un tip din Dallas care descoperă întâmplător ca e HIV pozitiv și i se mai dă doar o lună de trăit. După ce trece de faza de negare (în vremurile acelea mai toată lumea considera că doar homosexualii pot lua virusul, iar el era un afemeiat prin definiție), înceară să găsească tratemente, mai întâi alopate, apoi alternative, din dorința de a-și prelungi viața. Acest lucru îl transformă, îi lărgește orizonturile, îi arată adevăratele valori. E un film sensibil și cu tâlc, mai ales că pornește de la o poveste reală.

Ron Woodroof: Let me give y’all a little news flash. There ain’t nothin’ out there can kill fuckin’ Ron Woodroof in 30 days.

DALLAS_POSTER

The wolf of Wall Street (Lupul de pe Wall Street) cu Leonardo DiCaprio, Matthew McConaughey, regia Martin Scorsese

Din nou bazat pe o poveste reală, filmul descrie creșterea și declinul unui mare broker de pe Wall Street. Viața lui e una extremă, oscilând între sex, droguri și munca pe care o face cu multă pasiune. Extrem de mult sex și extrem de multe droguri. Și nu e genul de film la care interesează foarte mult deznodămîntul, ci călătoria, povestea, atmosfera, picanteriile și detaliile vieții lui, situațiile extreme, încurcăturile. Mi-a plăcut. Și mi-ar plăcea să ia și Leonadro un Oscar, parcă prea a pierdut la mustață de multe ori.

Jordan Belfort: Let me tell you something. There’s no nobility in poverty. I’ve been a poor man, and I’ve been a rich man. And I choose rich every fucking time.

wolf-of-wall-street-cuts-sex-scenes-to-avoid-nc-17-rating

Advertisements

Pronosticuri…

…cu privire la cine ce-o să câștige la Oscaruri. N-am văzut nici pe departe toate filmele nominalizate, așa că merg un pic pe ghici. Vedem mâine dimineață ce s-a potrivit. Încep de la cele mai neinteresante/neimportante până la categoriile “vedetă”.

Later edit: Am nimerit 10 din 24, nu e rău deloc.

Cel mai bun scurtmetraj documentar: God Is the Bigger Elvis   Saving Face

Cel mai bun documentar: Hell and Back Again  Undefeated

Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune: Time Freak The Shore

Cel mai bun scurtmetraj animat: The Fantastic Flying Books of Mr. Morris Lessmore

Cele mai bune costume: The Artist

Cel mai bun machiaj: Harry Potter and the Deathly Hallows Part 2  The Iron Lady

Cele mai bune efecte vizuale: Harry Potter and the Deathly Hallows Part 2 Hugo

Cel mai bun mixaj de sunet: The Girl with the Dragon Tattoo  Hugo

Cel mai bun montaj de sunet (nu știu care e diferența față de anteriorul, dar…): War Horse Hugo

Cel mai bun cântec (aici sunt doar 2 nominalizări, dacă nici aici nu nimeresc, e clar…): Man or Muppet din The Muppets 

Cea mai bună coloană sonoră: The Artist

Cel mai bun montaj: The Girl with the Dragon Tattoo

Cea mai bună imagine: The Tree of Life Hugo

Cel mai bun scenariu original: Midnight in Paris

Cel mai bun scenariu adaptat: Hugo The Descendants

Cea mai bună regie artistică: The Artist Hugo

Cel mai bun lungmetraj de animaţie: Kung Fu Panda 2 Rango

Cel mai bun film străin: In Darkness A separation

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Octavia Spencer (The Help)

Cel mai bun actor în rol secundar: Max von Sydow (Extremely Loud and Incredebly Close) Christopher Plummer (Beginners)

Cea mai bună actriţă în rol principal: Meryl Streep (The Iron Lady)…mi-aș dori să câștige Rooney Mara din “The Girl With the Dragon Tattoo”, dar nimeni nu cred că îndrănznește să n-o voteze pe Meryl

Cel mai bun actor în rol principal: George Clooney (The Descendants) Jean Dujardin (The Artist)

Cel mai bun regizor: Michel Hazanavicius (The Artist)

Cel mai bun film: The Artist (mi-aș dori să câștige “The Help”, dar din câte am auzit nu prea are șanse)

District 9

Încă un film din seria celor nominalizate la Oscar…și după mine cam atât ar fi de spus despre District 9. Nu mi-a plăcut, sau poate nu e genul meu de film.

Povestea urmărește o specie de extraterești aterizați pe Pământ cu 30 de ani în urmă în Africa de Sud, ce trăiesc în condiții mizere, neacceptați și blamați, într-o zonă numită Districtul 9. Un trimis guvernamental care avea ca scop mutarea extratereștrilor într-o zonă mai izolată, unde nu ar mai putaea avea contact deloc cu oamenii, este infectat și începe să se transforme în extraterestru (au fost în sensul ăsta și câteva scene asemănătoare cu unele din filmul “Musca”, deloc plăcute ochiului). Urmează o întreagă aventură cu urmăriri și împușcături, după care finalul vine mult prea brusc. E posibil să fiu eu foarte ignorantă și să nu fi pătruns sensurile ascunse ale filmului, dar nu pot să zic aici decât propria părere: not my kind of movie.

Și, ca să nu mă dezmint, un citat, foarte cinic de altfel: “When dealing with aliens, try to be polite, but firm. And always remember that a smile is cheaper than a bullet.”

The blind side

Alt film nominalizat la categoria Best Picture, The Blind Side are multe elemente comune cu Precious… . Un adolescent supraponderal, cu probleme în familie, încet la minte este adoptat de o familie bogată care îl ajută să ajungă un mare jucător de fotbal american. Dincolo de povestea care poate părea forțată (filmul este totuși inspirat dintr-o întâmplare reală, la final fiind prezentate câteva imagini cu adevăratul Michael Oher), rămân sentimentele pe care ți le trezește filmul, cât de multă fericire poate aduce faptul că ajuți un om (sincer, în timp ce îl vizionam, mi-am dorit pentru o clipă să fiu foarte bogată doar ca să pot încerca și eu sentimetul acela), că ai salvat pe cineva de la o soartă cruntă, că i-ai oferit o situație stabilă, o cameră, hrană, haine și, mai important decât atât, o familie. Dincolo de toate acestea, puștiul din rolul fratelui mai mic din familie face un rol foarte haios, e sarea și piperul multor scene din film.

Vă servesc, după obicei, și un citat ce cuprinde concluzia filmului “I read about a boy in the projects once. No daddy, in and outta foster care. He’d been killed by a gang fight in Hurt Village. In the last paragraph, they talked about his superb athletic skills, and how different his life might have been if he hadn’t dropped outta school. He was 21 years old the day he died. It was his birthday…That could have been anyone, it could have been my son Michael, but it wasn’t. I suppose I have God to thank for that — God and Laurance Taylor…” de ce lui Laurence Tylor? pentru asta trebuie să vedeți filmul 🙂