Filme de concediu

Și pentru că acum, în partea a doua a concediului, nu am plecat nicăieri, am făcut și eu și soțul meu câte o listă de 10 filme pe care să le devorăm. Eu am căutat tipul meu preferat de filme și am găsit o listă numită Best Mind-Twisting/Mind-Freaking/Mystery Movies. PERFECT! Deși dezavantajul este că trebuie să accept fără comentarii și filmele pe care le-a selectat soțul meu (Nașul 1,2,3…ce să zic, am avut noroc că m-a lăsat să mai adorm la ele), maratonul de filme e un succes. Am să vă zic pe scurt despre ce e vorba în primele filme din lista mea:

Jacob’s Ladder (1990) – Până la un punct semăna cu The Manchurian Candidate (un alt film care mi-a plăcut foarte mult), în sensul că un grup de soldați încep să simtă o serie de simptome asemănătoare și încep investigații ca să afle de unde provin ele și ce s-a întâmplat în timpul misiunilor la care au fost prezenți. Deznodămânul nu e același, desigur, poate nu la fel de interesant și nu cu o miză atât de mare, dar mind-twisting cu siguranță.

Triangle (2009) – E genul de film Groundhog Day în care personajului personal i se dă șansa de a repeta aceeași zi/aceeași scenă din nou și din nou până găsește cheia de scăpare din cercul acesta. Din păcate filmul m-a cam dezamăgit, mi s-a părut că personajul nu învăța nimic de la o repetare la alta, făcea aceleași greșeli și pica în aceleași capcane. Tocmai din acest motiv mi s-a părut că filmul are mici lacune de logică: cum să încerci să scapi de fiecare dată la fel? Oricum, dacă vă place genul, e ok.

Pi (1998) – E genul de filme despre genii (în matematică de data asta), cu nebunia și ciudățeniile lor. A fost cam fragmentat și cam ciudat, nu prea l-am înțeles, nu mi-a plăcut.

El secreto de sus ojos (2009) – E un film argentinian care mi-a plăcut. E despre un viol și o crimă care lasă un soț indurerat să spere că vinovatul va avea parte de o viață în pușcărie. Din păcate, lucrurile nu se întâmplă așa și viața lui pare că încremenește în acel moment, nimic nu poate evolua până nu își știe răzbunată iubirea vieții lui.

Identity (2003) – Aparent, într-un motel rămân izolate 11 persoane, din care încep să moară câte una. În esență, e ceva mai interesant de atât. Bine, am intuit dinainte cine ar fi criminalul, că, na, întotdeauna e cel mai neașteptat personaj cu putință. Mi-a plăcut.

…o să revin curând și cu partea a doua.

Puzzles (2)

Revin (se pare că după un an și jumătate!!!-pozele sunt făcute de atunci)  cu ce se întâmplă cu un puzzle după ce e terminat.

Nu îl dezmembrez, pentru că mi-e milă. Nici nu aș putea să îl mai fac încă o dată pe același, nu aș avea răbdare.

Am vrut în primă fază să le înrămez, doar că varianta cea mai ieftină de înrămat costă 50lei pentru un puzzle de 1000 de piese, în condițiile în care piese costă cam 30-40 de lei. Mi s-a părut mult prea mult. Așa că am încercat altă variantă. Aveți nevoie de lipici pentru puzzle, scotch lat, scotch dublu adeziv, cutter sau foarfece. Cam asta am făcut eu:

This slideshow requires JavaScript.

Ce mai văd/ce mai fac

Iar a trecut o lună şi n-am mai scris pe blog. Nu-mi găsesc timp. Sau poate doar nu mi-l organizez bine, cum zicea Mihaela.

Dacă stau să mă gândesc mai bine, cam asta mai fac eu cu timpul meu în ultima vreme:

• M-am uitat la Game of Thrones. E un serial bunicel, nu cel mai bun pe care l-am urmărit, dar te prinde. Parcă se întâmplă lucrurile un pic prea lent, dar și atmosfera e importantă.
• Am început să mă uit și la Bunheads. E foarte simpatic. La început mi se părea că glumele sunt puțin exagerate, dar o dată ce pricepi că tocmai ăsta e stilul serialului te prinde irecuperabil.
• Am citit Legături primejdioase de Choderlos de Laclos. Nu mi-a plăcut, dar nici nu m-am lăsat. 500 de pagini, în speranța că renumele ei nu e chiar degeaba. Da, să zicem că pe la final s-a mișcat în sfârșit ceva-ceva. Am vrut să mă uit și la film, așa cum fac de obicei la cărțile care au ecranizări. M-am uitat la trailerul filmului din 1988 și mi-a ajuns. E așa …sinistru. Da, știu că e un film foarte bun (7.6 pe imdb), dar e creepy rău! Poate peste ceva vreme o să mă uit (așa am zis și de Lincoln, că o să mă uit altă dată, dar nu cred să mă plictisesc vreodată așa de tare încât să mă întorc la el, deocamdată timpul meu e mai prețios de atât).
• Alt motiv pentru care nu am timp e că ne jucăm mult și multe. Serile de weekend ni le ocupăm cu boardgames, dimineața ne trezim la 11-12 și până facem ceva treburi casnice, weekendul e gata. Pe parcursul vremii am trecut prin:  Catan, Saboteur,  7 Wonders, Dominion, Small World, Munchkin, Dixit, Elder Sign, Chez geek, Ticket to ride, Lords of Waterdeep, Activity, Pandemic. Dacă vă interesează vreunul cum se joacă sau ce-i de capul lui, just ask.